Țelina

O rădăcină grăsană, multe frunze și o floare ca o umbreluță – rețeta perfectă pentru o plantă  aromată și gustoasă, un adevărat furnizor de sănătate.

Ca să înțelegem sursa beneficiilor, va trebui să despicăm țelina și să ne ocupăm pe rând de părțile ei comestibile.

Toate lucrurile din lume încep cu rădăcina. În cazul țelinei, aceasta este nu doar pompa de apă și minerale, ci și depozitul de substanțe hrănitoare al plantei – de asta e așa rotofeie. Ce depozitează ea acolo? Mai întâi, multă apă. Cam 95%. Mai depozitează și glucide – și simple, și complexe, fiind, așadar, o bună sursă de fibre. În ce privește conținutul în minerale, potasiul conduce detașat, urmat de sodiu și de calciu, dar și de cantități mai mici de fosfor, magneziu, fier și zinc – desigur, cantități infime, astfel încât nu putem miza totuși pe țelină în asigurarea aportului necesar. Dintre vitamine, vrednice de menționat sunt acidul ascorbic (C), acidul folic (B9), filoquinona (K) și beta-carotenii.

Tulpina cu frunzele conțin ceva mai multe proteine decât rădăcina (cam 1,2%), fiind și ele surse bune de fibre și de carbohidrați complecși, în general. Nu conține potasiu, ci doar sodiu, calciu și o cantitate mică de fier. Și vitamina C, bineînțeles.

Nici semințele nu se lasă mai prejos, numărându-se printre sursele adiționale de magneziu (alături de coriandru, mărar, salvie, busuioc, pudra de cacao ș.a.).

Am menționat deja beta-carotenii, o categorie importantă de substanțe fitochimice cu proprietăți anticancerigene și de susținere a funcției imunitare. Acestora li se alătură ftalidele și poliacetilenele, deasemeni cu acțiune antitumorală, și flavonele – țelina este una dintre cele mai bogate surse pentru două flavone foarte importante, cu acțiune antioxidantă, anticanceroasă și de prevenire a bolilor cardiovasculare.

Compoziția chimică a țelinei o propune pentru titlul de aliment care intensifică procesele de detoxifiere. Un termen cam ambiguu, înțeles diferit de oameni diferiți. Înțelesul său științific, totuși, este acela de biotransformare, adică eliminarea din organism a tot ce este toxic sau străin. Acest proces se poate „defecta” dintr-o mulțime de motive, între care dieta necorespunzătoare, abuzul de medicamente și administrarea lor nejudicioasă, alterarea permeabilității intestinale ș.a. Prin urmare, o alimentație care să susțină procesul de detoxifiere pentru menținerea unei sănătăți optime presupune consumul de alimente care să protejeze, să întrețină și să înnoiască organismul.

Corpul  nostru este prevăzut cu bariere naturale împotriva compușilor străini: aparatul gastrointestinal, plămânii, pielea. Dacă acestea sunt corupte în vreun fel, intră în scenă o seamă de reacții metabolice enzimatice cu scopul de a reduce impactul negativ al toxinelor sau al substanțelor străine. Substanțele fitochimice și alți nutrienți din plante (de pildă, fibrele) asigură crearea și susțin funcționarea enzimelor implicate în procesele de detoxifiere. Un exemplu bun este țelina, consumată ca atare sau sub formă de salate, smoothieuri, simplă sau în combinație cu morcovi, pătrunjel, sfeclă, ghimbir.

Vă invit să vedeți și secțiunea de rețete pentru sugestii de preparate delicioase și nutritive.

Surse bibliografice

Davis Brenda, Melina V., 2000. Becoming Vegan, Book Publishing Company, Summertown, Tennessee

Mahan L. Kathleen, Raymond L. Janice, 2017. Krause’s Food and The Nutrition Care Process, 14th edition, Elsevier Inc., St. Louis. Missouri

Sommers, B. C., 2006. Raw Foods Bible, Guru Beant Press

https://ndb.nal.usda.gov/

1 thought on “Țelina”

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top